• 01 : 23  Afacerile DEUTZ au crescut cu 85%          CNAIR va reconstrui o porțiune din lotul 3 al autostrăzii Orăștie-Sibiu          Manitou are un nou vicepreședinte de marketing și vânzări globale          Mercedes-Benz și-a desemnat cei mai buni tehnicieni din România          Komatsu lansează noua generaţie de giganţi        
    Despre Noi

    redactia@uconstruct.ro

    Când vorbim de NOI, ne referim în primul rând la marea familie a importatorilor de utilaje de construcții, a celor care trăiesc de ani de zile pentru această piață și care luptă pentru dezvoltarea ei.

    Noi, redacția Utilaje&Construcții considerăm că facem parte din această breaslă extrem de importantă pentru economia națională. Am călătorit mult în ultimii ani pe șantierele din România dar și în străinătate, am fost acolo unde se construia, am tras concluzii, și acum vă prezentăm și dvs, cititorii noștri fideli, concluziile noastre, și mai ales predicțiile pentru anul acesta.

    Fiind la început de an, acum când ministerele și clasa politică, cea care decide de fapt cum vor arăta autostrăzile noastre în viitor, sunt în schimbare, nu putem decât să prezentăm o analiză generală. Deocamdată, aceasta este numai prima din 2013, și vă asigurăm că pe măsură ce lucrurile vor fi mai clare, vom reveni cu noi date și informații.

    Ca în fiecare an, redactorii noștri de specialitate realizează o analiză a anului 2012 și previziunile pentru 2013. Ultimii patru ani s-au dovedit destul de controversați, și din acest motiv nici datele noastre nu acoperă decât estimări în termen de procente.

    Informațiile oficiale nu sunt nici ele foarte precise, raportările fiind ca de obicei întârziate, sau lipsind pur și simplu. Astfel, după căderea spectaculoasă a numărului de utilaje de construcții noi vândute la nivelul anului 2009, continuată chiar și în 2010, piața de specialitate din România a intrat pe o pantă de revenire. Din păcate, dacă în mod normal, și putem spune deloc spectaculos, ar trebui ca țara noastră să absoarbă anual peste 1.000 de utilaje noi, în prezent cifra de vânzări anuală este limitată la 500 de bucăți.

    Dacă facem o analiză comparativă raportând numărul de utilaje vândute într-o țară din UE la PIB-ul ei intern, de exemplu, constatăm că necesitatea de utilaje în România, anuală, este de zece ori mai mare decât numărul de mașini de  construcții vândut în realitate. În fapt, dacă am lua în calcul și numărul de kilometri de autostradă construiți raportat la suprafața și populația țării, sau starea drumurilor naționale, această ultimă cifră este încă modestă.

    Deoarece orice predicție are la bază o analiză a faptelor din trecut, și dacă ar fi să caracterizăm foarte succint situația actuală a pieței din România, putem spune că autostrăzile, sau mai bine zis banii pentru drumurile din țara noastră stau sub semnul politicului.

    –––––––––––––––––––––––––––––––––- o analiză Utilaje&Construcții Media 2013

    In timp de criză, construcțiile de drumuri reprezintă o soluție bună pentru menținerea unui anumit nivel al economiei naționale și scăderea numărului de șomeri. Deși pare ciudat, totuși în România s-a ținut cont de acest lucru, cel puțin la nivel declarativ, în ultimii ani fiind bugetate miliarde de EUR pentru construcția de autostrăzi, repararea drumurilor naționale și dezvoltarea infrastructurii rurale.

    Rezultatele nu au fost însă cele așteptate, banii fiind cheltuiți în bună parte pe studii, proiecte, exproprieri, procese șamd, mult mai puțini ajungând să fie îngropați în…. șosele.

     Ceea ce este cel mai interesant este faptul că banii din resursele naționale au fost cheltuiți aproape de nivelul de 100%, pe când cei din fonduri europene, deci resurse externe, au fost majoritatea cazurilor neaccesați de către autoritățile din România. Cauza este prea cunoscută pentru a o mai discuta.

    Din deplasările redactorilor noștri în țară, la diverse firme de construcții, am constatat că acei specialiști de care ne plângem mereu că ducem lipsă există, fie că vorbim de directori de mecanizare sau operatori de utilaje. Organizările de șantier sunt făcute ca la carte, chiar dacă vorbim de firme 100% românești, și dorința de a munci există, mai ales că munca pe un utilaj de mare randament este foarte bine remunerată. Ce ne lipsește? – voința politică.

    Sau poate un mecanism automat bine pus la punct, precum cel din Slovacia sau Cehia, care prevede în fiecare an de unde se „adună“ banii pentru drumuri, adică din ce fonduri. De exemplu, din taxa auto, sau din accize. Astfel, se poate stabili o sumă minimă de unde se pot porni calculele privind investițiile pe anul următor, investiții care odată anunțate, sunt completate din diferite alte surse interne sau externe. Interesant este că fiecare zonă, sau județ dacă preferați, este responsabilă de construcția autostrăzii de pe teritoriul ei.

    Ar mai fi și parteneriatul public-privat, care funcționează foarte bine în Franța. Astfel, banii sunt alocați de o firmă sau un concern mare specializat în construcția de drumuri, aceștia primind garanții guvernamentale, iar recuperarea lor se face prin taxe impuse pe aceste drumuri și exploatarea altor facilități colaterale.

    Deci soluții există, dar avem și decizia politică fermă?

    Aceasta este provocarea anului 2013 în România. Deocamdată, piața este prudentă și nu se pronunță. Lipsa de predictibilitate ne împiedică să construim ieftin, reprezentând cea mai mare problemă actuală. Fiecare guvern are propria viziune asupra autostrăzilor și a inelelor de centură a marilor orașe. Astfel, cel mai important proiect: autostrada care să facă legătura peste munți între București și vestul Europei nu a fost nici până în prezent pornit. Una din cauzele care pot părea hilare, dacă nu am avea în vedere că de fapt de el depinde în bună măsură și bunăstarea fiecărui cetățean este acela că fiecare partid are varianta sa: pe ruta Valea Oltului, sau spre Brașov. Bineînțeles, că și aici apar încă mai multe subvariante care țin cont de diferite interese, dar de fapt finalul este același: zero.

    Împărțirea CNADNR în două entități dar care rămân în final sub același control este greu de înțeles, indiferent de explicațiile oficiale. Cert este că fiecare companie de stat nou apărută sau fiecare minister nasc o mulțime de directori, secretari de stat, șefi de servicii care au la rândul lor secretare, mașini și funcționari la dispoziție care să scrie actele ce le vor semna. Faptul că avem mai multe ministere ca niciodată la prima vedere nu pare de bine, dar cel mai bine este să vedem evoluția din următoarele trei luni.

    Deocamdată, există voința politică de a se relansa construcția autostrăzii Comarnic-Brașov, precum și terminarea lucrărilor la drumul ce leagă Sibiu de Deva. Dacă sistemul politic va da dovadă de o voință reală de a face treabă în acest sens, putem spune că în acest an vom putea asista la o relansare a pieței de vânzări de utilaje.

    Și vorbim nu de utilaje de întreținere și multifuncționale, ci de utilaje grele de mare capacitate. Pentru România, o dublare a pieței de utilaje noi în 2013 nu ar reprezenta un fenomen, ci numai o apropiere de normalitate.