Anul 2013 a fost cel puțin un an ciudat, un an în care aparițiile politicului la televizor a ținut loc de producție, cel puțin în domeniul construcțiilor. Investițiile au fost tăiate pe cât s-a putut de mult, interesele de moment primând asupra viitorului țării.
O situație care am putea-o numi disperată. În realitate, piața vânzării de utilaje noi a suferit o contracție estimată, comparativ cu anul 2012, de 10 – 15%.
Față de realitate, această scădere ar putea fi minoră, dacă nu ar afecta diferențiat anumite sectoare de activitate.-
Vânzările de pompe de beton și malaxoare sunt de ani buni aproape de nivelul zero, ele fiind urmate din păcate de cererea de concasoare, care a stagnat datorită numărului mic de kilometri de autostrăzi construite.
Un sector care a funcționat cu salturi a fost cel al importatorilor de stații de asfalt și mai departe, a firmelor ce importă mașini pentru așternerea lui. Acest sector a cunoscut o scădere puternică în acest an, un semn că toate drumurile din România, nu numai autostrăzile, sunt în suferință.
Doar faptul că procentul de buldo-excavatoare, ca de obicei dominant în importuri, a scăzut ușor față de total cerere utilaje ne dă speranța că piața construcțiilor este pe direcția bună.
În contextul țărilor central și est-europene, România rămâne un factor de stabilitate din punctul de vedere al vânzării de utilaje, fiind în continuare una dintre cele mai importante piețe de desfacere, chiar dacă a ajuns la 25% din potențialul său normal.
Centralizarea deciziilor în ceea ce privește construcția și reparația drumurilor, a refacerii infrastructurii de transport în general reprezintă în continuare principala piedică în dezvoltarea sectorului de construcții în România. Astfel, banii alocați acestui sector vital al economiei sunt cu ușurință redirijați în funcție de diferite cerințe de moment, practic sectorul construcțiilor rămânând unul încă ignorat de către guvernanți, care încă nu îi înțeleg valoarea pentru viitorul țării.
